1. a?a cum erau publicate de c?tre Prezidiul

1.     
 Propaganda comunist?
în presa Republicii Sovietice  Socialiste
Moldovene?ti  (1940-1941)

a)Definirea
temei Una dintre cele
mai dramatice pagini ale totalitarismului bol?evic în RSS Moldoveneasc? o
constituie dezna?ionalizarea popula?iei b??tina?e început? înc? de ?arism ?i
practicat? ca politic? de stat de c?tre puterea sovietic?. Direc?ia principal?
a ofensivei regimului totalitar în sfera vie?ii spirituale în RSSM a
constituit-o eroziunea con?tiin?ei na?ionale a românilor moldoveni. Autorit??ile
comuniste fiind con?tiente de impactul major pe care îl poate avea mass-media
asupra popula?iei a acordat  aten?ia prioritar?
dezvolt?rii acesteia pe teritoriile anexate for?at în urma pactului Molotov-
Ribbentrop  la 23 august 1939, inclusiv
în teritoriile române?ti ale Moldovei de la Est de Prut.

 

Am ales aceast? tem? pentru a demonstra puterea presei în perioada RSSM
care a urmat drept scop deformarea realit??ii înconjur?toare, rusificarea ?i
zdrobirea spiritului de na?iune prin instaurarea cenzurii ?i monopoliz?rii
mass-mediei. Astfel, din cauza ac?iunilor menite s? creeze o dubl? realitate
prin prisma articolelor antiromâne?ti ?i antieuropene, popula?ia secolului XXI
sufer? de lipsa de documentare ?i pierderea identit??ii na?ionale.

 

2. Literatura
citit? pe tema aleas?:

1.
În scopul unei trat?ri
mai ample a tematicii de cercetare, sunt in curs de utilizare , presa timpului
editat? la Chi?in?u, Moscova ?i Bucure?ti:

a)
Izvestia (ro :„?tirea” ru: “????????”) – este un cotidian rusesc de larg? circula?ie fondat pe
13 martie 1917. Ini?ial, ziarul exprima punctul de vedere al men?evicilor ?i al
partidului Social- Revolu?ionar. Dup? cel de-al doilea Congres Unional al
Sovieticilor, Izvestia a devenit un ziar oficial al guverunului sovietic.
Ziarul era alc?tuit din 4 pagini ?i con?inea rubrici cu nout??ile din fostele
??ri CSI. La fel, Izvestia, exprima punctele de vedere oficiale ale guvernului
sovietic a?a cum erau publicate de c?tre Prezidiul Sovietic Suprem al URSS.

          b) Pravda („Adev?rul”):

Ziarul Pravda  este un ziar sovietic
celebru între anii 1917-1991, fondat  ca
ziar al muncitorilor de c?tre bol?evici în Sankt Petersburg în anul 1913.
Începând cu anul 1918, ziarul devenise un “organ” al Partidului Comunist al Uniunii
Sovietice, un canal prin care era anun?at? politica oficial? ?i schimb?rile
acesteia.

În
timpul epocii sovietice cotidianul Pravda  îndeplinea rolul de purt?tor de cuvânt
oficialal Partidului Comunist Prezidiul Sovietului Suprem al URSS.

 

c) Basarabia Sovietic?:

Imediat dup? ocuparea Moldovei de la
Est de Prut de c?tre Armata Ro?ie deja la 30 iunie 1940, în a treia zi de
ocupa?ie, a ap?rut primul num?r al ziarului „Basarabia Sovietic?”, în limbile
român? ?i rus?, care ini?ial a fost distribuit gratis. Noua edi?ie periodic?
distribuit? pe întreg teritoriul dintre Nistru ?i Prut, avea patru pagini,
con?inutul materialelor de limb? român? fiind identic cu cel de limb? rus?.
Acest ziar a ap?rut timp de trei luni iulie-septembrie 1940 (77 edi?ii), pe
paginile c?ruia regimul comunist promova o ampl? campanie antiromâneasc?,
paralel pream?rind „m?re?ia poporului sovietic ?i eforturile lui de salvare a
popula?iei de jugul românesc”.

 

d)
Moldova so?ialist? (cunoscut ?i sub numele: “Plugarul Ro?u”)

Ziarul
se edita în dou? limbi: român?, în baza grafiei chirilice ?i rus?. „Moldova
So?ialist?” era considerat organul de pres? al Comitetului de Oblaste a PC U,
Comitetului Or??enesc a PC U din Tiraspol ?i a Prezidiumului Sovietului Suprem
al deputa?ilor ?i truditorilor din RASSM.

 Ziarul Moldova
So?ialist? avea drept scop înt?rirea hotarelor URSS având drept sarcin? de
a introduce în concep?ia locuitorilor juste?ea politicii anexioniste promovate
de URSS, totodat? fiind implantat? ura fa?? de românii de peste Prut prin mai
multe lozinci (ex:  „Tr?iasc? iubitul
Stalin ?i saratnicul lui – tovar??ul Molotov!” „Tr?iasc? politica de pa?e a
guvernului sovietic!”)

 

e)
Colhoznicul Moldovei:

O alt? tematic? abordat? de presa
RSSM a constituit-o reflectarea transform?rilor social-economice. Multiple
articole din ziarul Colhoznicul Moldovei  erau destinate realiz?rilor ?i adapt?rii
conform noilor cerin?e socialiste. Ziarul reflecta activitatea gospod?riilor colective ?i gospodarului în sine,
oferindu-i sfaturi importante în cadrul lucrului în Colhozuri, sporind
cre?terea muncitorilor necalifica?i ?i ardoare prelucr?rii de p?mânturi (ex: „Pr??itu
?i plijitu în raionul Tiraspol”, „Pr??itul sfeclei de zah?r”).

 

 

2.      Presa ?i Cenzura în Basarabia,
Documentar- Maria Dianov;

Studiul “Presa ?i
cenzura în Basarabia” este o contribu?ie ?tiin?ific? original?, ce presupune
valorificarea unui pre?ios ?i voluminos corpus de documente . Propaganda este
prezentat? cu mijloace ?tiin?ifice ?i demonstra?ii relevante presei RSS
Moldovene?ti.

3.     
Degradarea sistemului de înv???mânt, mass-media ?i
persecu?iile religioase din Moldova de la est de Prut în timpul primei oupa?ii
sovietice- Mariana ??ranu;

În cadrul acestui
studiu, este analizat? istoriografia sovietic? a c?ror subiecte vizeaz?
evenimentele anilor 1940-1941. Analiza acestei lucr?ri ap?rute prin prisma  mentalit??ii timpului denot? c? toate aveau
un stil propagandist.

 

 

Conceptele
importante/ ipoteze  din tema aleas?:

1. Abordarea
presei RSS Moldovene?ti ca un instrument de manipulare- Autorit??ile
comuniste  au tratat presa ca fiind o
arm? asupra  gândirii popula?iei,,
acordând aten?ie prioritar? dezvolt?rii acesteia pe teritoriul Basarabiei ?i
Transnistriei.

2.  Rusificarea presei moldovene?ti prin
înlocuirea alfabetului latin cu cel chirilic- În fruntea redac?iilor din
Chi?in?u, au fost angaja?i oameni (de na?ionalitate rus?)  verifica?i de regim, dar care nu au avut
absolut nimic cu b??tina?ii.

3. Pierderea
identit??ii na?ionale la postul de munc?- Coresponden?ii locali erau
obliga?i s? cunoasc? limba rus? la perfec?ie, s? fie membri de ai Partidului
Comunist ? s? fie urma?ii unor familii muncitore?ti sau ??r?ne?ti.

4.  Cenzura în
presa basarabean?- Prezint? modalit??ile aplicate de autorit??ile comuniste
pentru controlarea tuturor informa?iilor ?i opiniilor.


Emilia
?ercan define?te acest proces astfel: “Cenzura
a avut drept scop ob?inerea controlului total ?i impunerea ideologiei
partidului, în a?a fel încât cet??enii, neavând surse de informare real?, au
fost supu?i unei îndelungate opera?ii de sp?lare a creierului.”

 

5.
Limbajul de lemn- Nicolae Manolescu spune c? “În limbajul politic, limba de lemn are, ca
func?ie esen?ial?, mascarea ideologic? a realit??ilor
neconvenabile.”  Limba de lemn
face parte din propaganda de pres? întrucât dezinformeaz? cet??enii prin
non-informare, manipuleaz? prin repeti?ie ?i monopol, ofer? un text f?r?
informa?ie fiind una dintre cele mai importante metode de “sp?lare a creierului”
a perioadei comuniste.  Acest instrument
bine definit putea fi u?or identificat pe baza tr?s?turilor caracteristice
pentru presa acelor timpuri:

v  Metafora
vegetal? care oferea o nuan?? dinamic? discursului;

v  Nu se întrebuin?eaz? pronumele personal la persoana I
singular, doar < noi> , exemplu: noi credem c?…;

v  Are
un caracter impersonal ?i pasiv al frazelor;

v  Erau
folosite construc?ii verbale în locul verbelor;

v  Prezen?a
maniheismului- lipsa nuan?elor, existen?a a dou? categorii: bine sau r?u,
prieten sau du?man.

 

Dup? cum spunea George Pruteanu: „În sensul
ei clasic, limba de lemn este jargonul complex, cu particularit??i lexicale,
topice ?i stilistice, elaborat de puterea totalitar? pentru a-?i obscuriza
discursul. Limba de lemn este astfel opusul transparen?ei, ea trebuie
descifrat?, citit? printre rînduri”.

Întreb?ri de cercetare:

1.     
 Care a fost scopul ? Cine a fost implicat?

2.     
Care
au fost instrumentele de men?inere a propagandei?

3.     
De
ce propaganda a avut succes?

4.     
Care
au fost consecin?ele ei?

 

 
Metodologie:

Cercetarea propus?, poate fi realizabil? prin studierea ?i cunoa?terea
presei din anii 1940-1945, ?inând cont de tematica abordat? în presa periodic?
republican? ?i local?.

Conform ideologiei comuniste, presa periodic? avea drept sarcin? de a
introduce în concep?ia locuitorilor exactitatea politicii anexioniste promovate
de URSS, totodat? urmând s? fie inspirat? ura fa?? de poporul român de peste
Prut cu ajutorul presei locale. De o importan?? major? sunt lozincile prezente
în majoritatea ziarelor, care aveau drept scop chemarea la solidaritate cu
celelalte popoare din cadrul Uniunii Sovietice prin pream?rirea rolului
Partidului Sovietic ?i cultul personalit??ii, ex: “Tr?iasc?
politica de pa?e a guvernului Sovietic!”
sau “Tr?iasc? prietenul ?i înv???torul,
vojdiul truditorilor din toat? lumea- marele Stalin! ”

Pentru a în?elege mai bine leg?tura dintre propaganda comunist? ?i presa
basarabean? din anii 1940-1941 este nevoie de a determina scopul principal ai
acesteia:


Emilia
?ercan spune c?: „ Scopul urm?rit de liderii comuni?ti din ??rile blocului comunist a
fost impunerea unui conformism social în rândul membrilor comunit??ilor, care
s? permit? remodelarea unei societ??i întregi, a unui nou tip de personalitate
uman?, a concep?iilor referitoare la rela?ia dintre individ ?i societate ?i s?
impun? noi modele de rela?ii sociale”.

 

Metodele
utilizate:

1.      Analiza tematic? (conceptual?)- Documente: ziare,
reviste. Culegerea datelor se vor face cu ajutorul materialelor publicate din
anii 1940-1941.

2.      Analiza de con?inut- explorarea materialului, analiza ?i
interpretarea rezultatelor. Acest tip de analiz? permite clasificarea ?i
selectarea informa?iilor din cadrul unui articol.

 

 

   Analiza datelor

 

Pentru a ob?ine un rezultat relevant, este necesar
inventarierea unui num?r cât mai mare de articole, care scot în eviden??
problema abordat? de cercetare. Sarcina acestei analize este de a demonstra
propaganda comunist? în pres? pe timpurile sovietice cu ajutorul c?reia s-a
produs o dezna?ionalizare major? în rândurile poporului Basarabean. Pentru a
face posibil? aceast? cercetare, este nevoie de accesarea arhivelor din cadrul
Bibliotecii Na?ionale din Chi?in?u.

 

Ziarul “Moldova So?ialist?”. Conform analizei “Degradarea sistemului de înv???mânt, mass-media ?i
persecu?iile religioase din Moldova de la est de Prut în timpul primei oupa?ii
sovietice”de  Mariana ??ranu, afl?m c? în cadrul redac?iei ziarului au fost
create sec?ii de propagand? ?i agita?ie, coordonate de persoanele verificate de
regim- ru?i de na?ionalitate. La fel, este important de men?ionat c? nu au fost
promova?i nici un reprezentat al intelectualit??ii autohtone în rândul
ziari?tilor, astfel marea majoritate erau originari din Rusia,fapt ce
demonstreaz? c? regimul comunist nu acorda nici o aten?ie reprezentan?ilor
originari din Moldova, iar limba abordat? în ziare era: limba rus? sau limba
moldoveneasc? (l. român? cu grafie chirilic?).

 

 Pe 30 iunie 1940, apare o nou? publica?ie sub
titlul “Tr?iasc? Basarabia ?i Bucovina Sovietic?”, articol care confirm? c? presa devenise un
instrument de propagarea ideologiilor comuniste r?spândind genericul sovietic.

Data

Titlu

Prezen?a fotografiei

Observa?ii

Limba

30 iunie 1940

“Tr?iasc?
Basarabia ?i Bucovina Sovietic?”

nu

Prezen?a limbajului de lemn “Norodu truditor a Bessarabiei, locuite în ?ei mai mare parte cu
ucraineni, cum ?i locuitorii p?r?ii de la aniaz? noapte a Bucovinei, fra?ii
?i surorile de un sânge a locuitorilor Ucrainei Sovietice se întoarn? în
familia mare a noroadelor URSS”

L. român? pe baza grafiei chirilice

 

Data

Titlu

Prezen?a fotografiei

Observa?ii

Limba

30 iunie 1940

„Tr?iasc?
?i înt?reasc? soiuzu fr??esc a URSS de alte na?ionalit??i!”
 

nu

L. român? pe baza grafiei chirilice

 

 

Data

Titlu

Prezen?a fotografiei

Observa?ii

Limba

19 febr 1941

„Tr?iasc? iubitul Stalin ?i saratnicul
lui – tovar??ul Molotov!

nu

Lozinci: „Tr?iasc? politica de pa?e a
guvernului sovietic!”;
„Tr?iasc?
partidul de nebiruit a lui Lenin-Stalin!”;
 

L. român? pe baza grafiei chirilice

 

Data

Titlu

Prezen?a fotografiei

Observa?ii

Limba

19 febr. 1941

„Tr?iasc? prietenul ?i înv???torul,
vojdiul truditorilor din toat? lumea – marele Stalin!”

nu

 

L. român? pe baza grafiei chirilice

 

 

 

Data

Titlu

Prezen?a fotografiei

Observa?ii

Limba

11 mai 1941

„Lupt?m pentru „ghine” ?i „otlicino”

nu

Folosirea
rusismelor în cadrul titlului: Otlicino-ro.bine.
Articolul
este rumat de textul: „S?
avem în vedere ?i alt? latur? a limbii ?i anume c? az, când moldovenii au
început zâdirea socialismului al?turi de celelalte noroade fr??e?ti ale URSS
intr? ?i în limba moldoveneasc? multe cuvinte, mai cu seam? ruse, n?scute de
revolu?ie”

L. român? pe baza grafiei chirilice

 

În
ziarul “Schimbul Leninist” ?i ziarul “Argus” din data de 5 iulie 1941,
urm?rim un articol cu caracter antiromânesc în care România apare drept o ?ar?
f?r? viitor, iar românofobia devine o doctrin? de stat:

Data

Titlu

Prezen?a fotografiei

Observa?ii

Limba

Necunoscut

“Starea gra a ??ranilor români”

nu

Persist? cenzura.
Se men?ioneaz? c?:”Pelagra, tuberculoza, râia îi omoar? pe ??ranii
no?tri. Copiii
rar dac? ajung pân? la un an. Acei care tr?iesc, cresc slabi, f?r? putere…”

Limba rus?

 

 

Ziarul
“Colhoznicul Moldovei” propag?
cultul unei vie?i ideale în cadrul lucrului în colhozuri, astfel în majoritatea
ziarelor nu se g?sesc rubrici de cultur? general? sau importan?a unor studii
post liceale. Mai mult de atât, to?i coresponden?ii ?i ziari?tii erau proveni?i
din rândurile muncitorilor, ??ranilor sau elevi, neavând studii în domeniul
dat.

Data

Titlu

Prezen?a fotografiei

Observa?ii

Limba

11 mai 1941

„Pr??itu ?i plijitu în raionul Tiraspol”

da

Lozinci: „Colhozul îi garan?ia vie?ii
noastre avute”
 

L. român? pe baza grafiei chirilice

 

Data

Titlu

Prezen?a fotografiei

Observa?ii

Limba

11 mai 1941

„S? cre?m condi?ii cât mai bune pentru
cre?terea sem?n?turilor”

da

Lozinci; „Am
mântuit pr??itul r?s?ritei”, „Sem?natul a fost mântuit la vreme” ?i „Pr??itul
sfeclei de zah?r”

L. român? pe baza grafiei chirilice

 

Ziarul
“Basarabia
sovietic?”

Data

Titlu

Prezen?a fotografiei

Observa?ii

Limba

30 iunie 1940

“Bessarabia
slobod?”

nu

Prezenta
cenzurei. Prezen?a unei campanii antiromâne?ti prin con?inutul articolului
care descria m?re?ia
poporului sovietic ?i eforturile lui de salvare a popula?iei de “jugul
românesc”.
 

Limba român? ?i rus?

 

 

Concluzie

Informa?iile
ob?inute ofer? posibilitatea s? afirm?m c? în perioada ocup?rii teritoriului
Basarabean, presa a suferit numeroase schimb?ri, pierzându-?i din veridicitate,
iar popula?ia ??rii au fost minim informa?i din cauza cenzurii introduse. Pozi?iile
înalte erau oferite persoanelor incompetente ?i inapte în domeniul presei, iar
posibilitatea de afirmare personal? a fost înhibat? în totalitate. Astfel,
observ?m c? presa a devenit un instrument de propagand? în anii comunismului,
cu ajutorul c?rei î?i realizeaz? scopurile dorite: ura pentru neamul român,
educarea maselor pentru îndeplinirea unor obiective politice ?i economice,
prietenia doar între “noroadele” URSS ?i pream?rirea realiz?rilor regimului.